Relieful şi vegetaţia

Reprezintă expresia interacţiunii elementelor fizico-geografice : factor petrografic, relief, climă, vegetaţie şi nu în ultimul rând factorul antropic. Datorită acestora, pe teritoriul comunei  îşi fac  prezenţa numeroase tipuri şi subtipuri  de soluri de la cernoziomuri, soluri cenuşii, soluri brune podzolite asociate pe pante cu cele erodate la lăcovişti şi regosoluri.

       În lungul luncilor Siret şi Ulm sunt localizate soluri aluviale, nisipoase, hidromorfe-lăcovişti.

       Grupele de soluri predominante şi specifice teritoriului Buhoci sunt soluri brune

argiloiluviale tipice:

§  soluri brune argiloiluviale tipice erodate slab,

§  soluri brune luvice,

§  soluri brune luvice tipice erodate modest,

§  soluri brune luvice eumezobazice tipice,

§  soluri brune luvice eumezobazice tipice erodate modest ,

§  soluri luvice eumezobazice gleizate modest,

§  soluri gleice tipice,

§  regosoluri tipice ,

§  protosoluri tipice,

§  soluri aluviale tipice lutiere,

§  soluri aluviale gleizate nisipo-argiloase,

§  erodisoluri tipice ,

§  soluri desfundate argiloiluviale.

 

FLORA şi FAUNA

     Componente esenţiale ale cadrului natural, flora şi fauna aparţin arealului de stepă şi silvostepă restrânsă, aceasta fiind înlocuită cu plante de cultură. În spaţiile în care factorul antropic nu şi-a pus amprenta, se întâlnesc pajişti secundare puternic stepizate şi cu păşuni în care predomină elemente ca: fâsca, colilie (Stipa joanis – Festuca valesiaca), bărboasă (Botrichloa ischaenum), pelin (Artemisia), pirul crestat (Agrypiron.

     Vegetaţia ierboasă a luncii este reprezentată de plante iubitoare de umezeală şi apar în special în zona bălţilor asanate, în care surplusul de umezeală permite apariţia şi dezvoltarea stânjenelului de baltă (Cris pseudocomunus), laptele câinelui(Euphoria palustris), coada vulpii (Alopecurus pratensis), firuţa (poa pratensis)etc.

      Dintre plantele  de nisip din Lunca Siretului, specifice sunt : scaiul dracului (Eryndgium gerardiana) şi arbuşti pitici ce intră în componenţa tufişurilor scunde cu porumbar (prunus spinosa), murul (Rules caesius), măceşul (Rosa canina) etc.

      Vegetaţia lemnoasă este reprezentată prin zăvoaie: Zăvoiul Caramalău - proprietate particulară a căror specii  dominante sunt: plopul (sp. Popullus alba) şi salcia ( Salix alba şi fragelis). Pădurile din zona înaltă aparţin „şleaurilor de deal.

         Componistica arboricolă a acestora aparţine amestecului de stejar pedunculat

(Quercus robur  şi  Q. Ceris), gârniţa (Quercus fraineto), cu carpen (Carpenus betulus),  jugastrul (Acer campestre), arţar (Acer tataricum), tei (Tilia cordata şi T. Thomentosa), cireşul sălbatec (Cerus avium), mărul pădureţ (pirus crestatum), plopul tremurător (Populus tremula) etc.

         Dintre arbuşti, reprezentanţi sunt:sângerul (Cornus sanguinea), cornul (Cornus mas), alunul (Corylus avellana) etc.  În partea estică a pădurii Sturza a fost înfiinţată o plantaţie de pin (Pinus nigra) în suprafaţă de 30 de ha. Primăvara etajul – cel ierbos- este dominat de ghiocei (Galantus nivalis), viorele (Scilla bifolia), brebenei (Coridalis solida) etc.

         Fauna arealelor de stepă şi silvostepă este populată de mamifere mari şi mici, rozătoare, păsări, reptile şi insecte; dintre mamiferele mari, reprezentative  sunt : căprioara (Capreolus), iepurele (Lepus europens), lupul (Canis lupus), vulpea (Canes vulpes), veveriţa (Sciurus vulgaris).

Înapoi


DE ACORD
Acest website utilizeaza cookie-uri pentru a oferi o mai buna experienta de navigare. Continuând navigarea va declarati de acord cu stocarea de cookie-uri pe computerul dumneavoastra. • Politica cookies • Termeni și condiții • Politica de confidențialitate