Teritoriul comunei Buhoci se încadrează geografic pe malul stâng al bazinului mijlociu al râului Siret,la circa 4,0 km de confluenţa acestuia cu râul Bistriţa,pe o falie de terase şi dealuri colinarede circa 11,3 km pe direcţia N-S şi lăţimea medie de circa 3,7 km,cu o dezvoltare mai mare în partea nordică,datorită lăţimii crescătoare a terasei inferioare.
Comuna Buhoci beneficiază de un cămin cultural şi o bibliotecă comunală .
Aceste două obiective culturale sunt localizate în centrul localităţii de reşedinţă Buhoci şi deţin condiţii satisfăcătoare de funcţionare a activităţii.
Biblioteca inventariază un număr de 4000 de volume,fără cititori înscrişi datorită lipsei de personal. Cititorii ar putea beneficia şi de informaţii prin calculatoare şi internet.
La nivelul anului şcolar 2012-2013 domeniul „învăţământ şi educaţie”, îşi desfăşoară activitatea conform normelor emise de Ministerul Educaţiei Naţionale şi cuprinde următoarele forme:
- Învăţământ preşcolar – 3 grupe de preşcolari :
– Grădiniţa cu program normal Buhoci – 39 preşcolari
– Grădiniţa cu program normal Bijghir – 69 preşcolari
– Grădiniţa cu program normal Coteni – 13 preşcolari
Total – 121 preşcolari
- Învăţământ general –ciclu primar :
– Şcoala Gimnazială Buhoci – 95 elevi
– Şcoala Gimnazială Bijghir – 157 elevi
– Şcoala Gimnazială Coteni – 17 elevi
Total – 269 elevi
– ciclul gimnazial :
* Şcoala Gimnazială Buhoci – 93 elevi
* Şcoala Gimnazială Bijghir – 140 elevi
Total – 233 elevi
Condiţiile de desfăşurare a activităţii instructiv – educative la nivelul comunei sunt foarte bune, în locaţiile celor două unităţi şcolare unde învaţă copiii din întreaga comună, deplasarea lor fiind asigurată de microbuzul şcolar în aşa fel încât programul să se desfăşoare într-un singur schimb (program ora 08,00 – ora 14,00)
Activitatea instructiv – educativă este asigurată de personalul didactic format din educatoare,învăţători,profesori,secretar-bibliotecar. Personalul nedidactic este reprezentat de îngrijitori,şofer şi centralist.
Spaţiul fizic de desfăşurare a activităţii educative este reprezentat de cele trei clădiri după cum urmează:
- Şcoala Gimnazială Buhoci cu sediul în centrul localitatea Buhoci,deţine: – o construcţie cu nivel P – cuprinde:
– săli de clasă, cancelarie, secretariat, cab. Director ,holuri.
– o construcţie cu nivel p ,sala de sport şi bibliotecă
– o construcţie cu nivel P – grup sanitar + magazie lemne
Spaţiul aferent clădirilor care reprezintă curtea şi locul de joacă.
- Şcoala Gimnazială Bijghir cu sediul în centrul localitatea Bijghir, deţine: – o construcţie cu nivel P+1 – cuprinde:
– săli de clasă, cancelarie, secretariat, cab. Director ,holuri.
– o construcţie cu nivel P+1 şi bibliotecă
– o construcţie cu nivel P+1 – grup sanitar + magazie lemne
Spaţiul aferent clădirilor care reprezintă curtea şi locul de joacă.
O prioritate generală o constituie creşterea nivelului de trai prin veriga sa de bază creşterea economică care este parte componentă a politicilor publice. Cu atât mai mult lansarea şi continuitatea la nivel teritorial a acestor politici, implicarea factorilor locali şi a reprezentanţilor societăţii civile au devenit din ce în ce mai acute în procesul de elaborare şi realizare a programelor de dezvoltare economico-socială indiferent dacă resursele financiare sunt asigurate prin fonduri guvernamentale, fonduri private interne, cofinanţări şi împrumuturi externe.
Pentru mediul rural, domeniul economic predominant este activitatea agricolă
fapt subliniat în primul rând de modul de viaţă şi specificul evident al localităţilor componente şi în al doilea rând de ponderea populaţiei ocupate fizic în această activitate.
Orientarea populaţiei spre activităţi industriale s-a diminuat treptat după 1992 din motive independente de aceasta şi orientarea spre îndeletniciri tradiţionale. Restrângerea drastică a activităţilor industriale, efectul reformei economice a dus la întoarcerea în localitate a forţei de muncă disponibilizate care s-a îndreptat spre acele profesii şi ocupaţii, servicii cerute de economia de piaţă.
Concret la nivelul Comunei Buhoci activităţile şi preocupările economiei locale se prezintă la nivelul anului 2012 după cum urmează.
o Activităţile agricole respectiv cultura plantelor şi creşterea animalelor;
* Cultivarea terenurilor este caracteristică zonei colinare şi de luncă, Comuna Buhoci deţinând 1464,61 ha de teren arabil din totalul de 2024,11 ha teren agricol. De menţionat este faptul că aproape în totalitate, terenul arabil din extravilan este arendat de cele 7 societăţi agricole arendatoare, terenurile din intravilan fiind administrate de proprietari.
Principalele culturi agricole practicate cu suprafeţe înregistrate până la această dată sunt :
– culturile cerealiere (păioase + porumb) – 1782 ha
– cultura cartofului 10 ha
– cultura legumelor şi leguminoaselor 33 ha + 2 ha
– cultura plantelor tehnice (rapiţă) – ha
– floarea soarelui 15 ha
– fructe 15 ha
Având în vedere dependenţa de factorul natural şi în special de elementele climatice cu risc (secetă, grindină, îngheţ la sol etc.) valorile medii multianuale ale producţiei agricole obţinute la hectar sunt următoarele:
– păioase 2800 kg /ha
– porumb 2700 kg/ha
– cartof 10 000 kg/ha
– legume 1000 kg/ha
– legumioase 8000 kg/ha
– floarea soarelui 1400 kg/ha
* Creşterea animalelor are la nivelul comunei o tradiţie cel puţin egală cu cea de cultivare a terenului. În acest context, practicarea acestei activităţi se reduce la sistemul gospodăresc cu efective minime pentru consum propriu iar principalele caracteristici numerice şi pe rase la începutul anului 2012 sunt:
– bovine din rasele „Brună”,”Metis”,”Hollstein” – 1341 capete
– porcine din rasele „Marele alb” şi „Bazna” – 685 capete
– ovinele – rasele „Ţurcană” şi „Karacul” – 1267 capete
– caprine – 200 capete
– cabaline – lipsa unei rase pure – 154 capete
– păsări – 7815capete
– familii de albine – 180
Furajarea animalelor se face în funcţie de sezon şi anotimp respectiv extensiv pe păşunile şi fâneţele naturale dar şi intensiv în perioada rece a anului, prin folosirea plantelor de nutreţ. În acest sens situaţia suprafeţelor de păşune înregistrează următoarea configuraţie : totalul suprafeţei păşunei este de 456 ha din care 150 ha domeniul privat şi 306 ha aflate în gestionarea administraţiei locale. În ceea ce priveşte cultura plantelor de nutreţ, aceasta este reprezentată prin cultura lucernei şi trifoiului îar suprafaţa cultivată este de 230 ha.
La nivelul Comunei Buhoci, ca urmare a întocmirii documentaţiilor şi a îndeplinirii criteriilor de eligibilitate privind atragerea şi accesarea fondurilor europene s-au înfiinţat
– 12 intreprinderi individuale pentru creşterea albinelor
În ceea ce priveşte dotarea cu maşini şi utilaje agricole, la începutul anului 2012 se aflau înregistrate la departamentul registrului agricol : 28 tractoare din care 16 (import), .1 combine pentru păioase (import), 2 combine pentru porumb, 24 pluguri, 16 grape cu discuri , 2 cultivatoare, 21 remorci şi alte mijloace şi utilaje agricole.
Activitatea economiei neagricole desfăşurată la nivelul comunei se rezumă la câteva societăţi în special cu specific comercial localizate după cum urmează:
- Loc.Buhoci – 8 societăţi
- Loc.Bijghir – 23 societăţi
- Loc.Coteni – 3 societăţi
- Loc.Dospineşti – 4 societăţi
- Loc.Buhocel -2 societăţi
De asemenea sunt înregistrate următoarele socităţi cu profil productiv:
depozit cu materiale de construcţii S.C. SEBIDAN S.R.L.
depozit cu materiale de construcţii S.C. C2D S.R.L.
depozit cu materiale de construcţii I.I. ANASIE OLGA
depozit cu materiale de construcţii S.C. MEVIADA S.R.L.
depozit cu materiale de construcţii
- S.C. LOT DAN S.R.L.
- S.C. STEA SAT – S.R.L. transmisiuni TV prin cablu,
- S.C.ELECTRONUS PIAF S.R.L. – balastieră şi asfalt,
- S.C.MARLACT S.R.L. – prelucrarea laptelui,
- S.C.VARGAS S.R.L. – balastieră şi staţie de betoane,
- S.C. OIKIA S.R.L. – prelucrarea lemnului,
- S.C.BAKARA S.R.L. – prelucrarea lemnului,
Dintre societăţile cu domeniul de activitate productiv
O problemă acută este aceea că agenţii economici se confruntă cu lipsa de comunicare şi informare, în sensul că nu deţin informaţii despre oportunităţile de finanaţare, deşi la nivel central au fost organizate seminarii şi „mese rotunde” pentru promovarea acestor oportunităţi de finanţare. De asemenea , în comună nu este activă nici o formă de consultanţă sau O.N.G.
Din punct de vedere demografic, Comuna Buhoci se încadrează în categoria comunelor de gradul II cu un număr de 5 054 locuitori (la recensământul din 2011)
Populaţia stabilă fiind la data recensământului reprezentată prin 2 593 persoane de sex masculin şi 2 461 persoane de sex feminin.
Repartiţia populaţiei pe localităţi componente ale comunei:
Loc. Buhoci – reşedinţă de comună 1309 persoane
Loc. Bijghir – 2 997 persoane,
Loc. Buhocel – 360 persoane,
Loc. Coteni – 360 persoane,
Loc. Dospineşti – 146 persoane,
Evoluţia numerică a populaţiei comunei pe localităţi :
|
Nr. |
Specificaţie |
1992 |
2002 |
2011 |
|
|
TOTAL |
4 474 |
4 776 |
5 054 |
|
1. |
Buhoci |
1 269 |
1 400 |
1 309 |
|
2. |
Bijghir |
2 365 |
2 450 |
2 997 |
|
3. |
Coteni |
456 |
489 |
360 |
|
4. |
Buhocel |
241 |
258 |
242 |
|
5. |
Dospineşti |
144 |
179 |
146 |
În prezent Comuna Buhoci reprezintă 1,12% din suprafaţa judeţului şi 0,8% din populaţia judeţului, ponderile localităţilor componente faţă de total număr de locuitori sunt următoarele:
|
Buhoci |
Bijghir |
Coteni |
Buhocel |
Dospineşti |
|
26,1% |
59,8% |
7,1% |
5,2% |
3,5 % |
Datele recensămintelor anterioare anului 2011 reflectă următoarea situaţie statistică: -între anii 1977 – 1992 populaţia totală a scăzut cu cca. 787 persoane (rata medie totală a scăderii fiind de aproximativ 6,9%).
– între anii 1992 – 2002 populaţia creşte cu cca. 302 persoane (rata medie anuală fiind de 9,6 %.
– între anii 2002 – 2011 populaţia creşte cu (278) locuitori (rata medie fiind anuală fiind de 5,9 %.
Cu excepţia Satului Bijghir (+547), tendinţele de creştere sau de scădere se regăsesc în toate localităţile comunei.
Tendinţele elementelor demografice componente ale indicatorului populaţie :
Natalitatea medie anuală (2002-2011) -15,1 %
Mortalitatea medie anuală (2002- 2011) – 14,9 %
Spor natural rată medie anuală (2002-2011) – 0,2 %
Formare de noi familii (2002 – 2011) – 4,9 %
Din analiza structurii populaţiei pe sexe şi vârste din totalul populaţie
|
Populaţia de sex masculin |
Populaţia de sex feminin |
|
51,18% |
48,89 % |
Ponderile diferitelor grupe de vârstă faţă de numărul total al populaţiei
|
Grupe de vârstă |
% faţă de total |
|
0 – 3 ani, 3 – 5 ani |
2,1 % – 2,4 % |
|
6 – 9 ani, 10 – 14 ani |
4,3 % – 3,7 % |
|
15-18 ani, 19 – 29 ani |
2,0 % – 9,6 % |
|
30-39 ani, 49 – 49 ani |
19 % – 17 % |
|
50-59 ani, 60 – 69 ani |
10 % – 12 % |
|
Peste 70 ani |
14 % |
Din analiza datelor obţinute la cele două recensăminte ale populaţiei şi locuinţelor rezultă la nivelul Comuna Buhoci o diminuare a numărului de locuitori cu 544 persoane. Scăderea mai accentuată s-a înregistrat în prima jumătate a intervalului, observându-se o revigorare a situaţiei începând cu anul 2009. Astfel în perioada 10.01.2009 până la 30.12.2011 numărul nou – născuţilor înregistaţi în evidenţele autorităţii locale a fost de 42 copii, iar al decedaţilor de 76 persoane, rezultând un spor negativ de – 34
Pentru anul 2012, din inregistrările Maternităţii Bacău, rezultă un număr de 39 nou născuţi ai căror mame au domiciliul stabil în Comuna Buhoci, iar numărul deceselor înregistrate a fost de 29,rezultă astfel un spor natural de 10.
De asemenea trebuie specificat că în anul precedent (2012) la departamentul de „stare civilă” au fost înregistrate 9căsătorii.
Structura populaţiei pe etnii:
|
Număr total locuitori |
Români |
Rromi |
|
5054 |
5050 |
4 |
Evidenţa numărului de gospodării pe sate:
|
Specificate |
1992 |
2002 |
2011 |
|
TOTAl |
1540 |
1549 |
1878 |
|
1. Buhoci |
533 |
524 |
634 |
|
2. Bijghir |
668 |
679 |
871 |
|
3. Buhocel |
114 |
104 |
121 |
|
4. Coteni |
164 |
168 |
180 |
|
5. Dospineşti |
68 |
74 |
75 |
Conform documentaţiilor întocmite la nivelul departamentului de „Urbanism şi amenajarea teritoriului” din cadrul autorităţii locale Buhoci, în perioada 2002 – 2011 (anul ultimei recenzări), numărul locuinţelor şi al gospodăriilor nou înfiinţate a fost de 329 după cum urmează: loc. Buhoci –110, Bijghir -192 , Buhocel – 17, Coteni 12, Dospineşti- 1
Procentual situaţia este următoarea:
|
Loc. |
Buhoci |
Bijghir |
Buhocel |
Coteni |
Dospineşti |
|
% |
33,7% |
46,1% |
6,4% |
9,5% |
4,3% |
Numărul acestora cunoaşte a creştere din ce în ce mai mare având în vedere faptul că numai pentru anul 2012 numărul de noi locuinţe a fost de 24 ceea ce reprezintă aproximativ o treime din întreaga perioadă anterioară.
Reprezintă expresia interacţiunii elementelor fizico-geografice : factor petrografic, relief, climă, vegetaţie şi nu în ultimul rând factorul antropic. Datorită acestora, pe teritoriul comunei îşi fac prezenţa numeroase tipuri şi subtipuri de soluri de la cernoziomuri, soluri cenuşii, soluri brune podzolite asociate pe pante cu cele erodate la lăcovişti şi regosoluri.
În lungul luncilor Siret şi Ulm sunt localizate soluri aluviale, nisipoase, hidromorfe-lăcovişti.
Grupele de soluri predominante şi specifice teritoriului Buhoci sunt soluri brune
argiloiluviale tipice:
- soluri brune argiloiluviale tipice erodate slab,
- soluri brune luvice,
- soluri brune luvice tipice erodate modest,
- soluri brune luvice eumezobazice tipice,
- soluri brune luvice eumezobazice tipice erodate modest ,
- soluri luvice eumezobazice gleizate modest,
- soluri gleice tipice,
- regosoluri tipice ,
- protosoluri tipice,
- soluri aluviale tipice lutiere,
- soluri aluviale gleizate nisipo-argiloase,
- erodisoluri tipice ,
- soluri desfundate argiloiluviale.
FLORA şi FAUNA
Componente esenţiale ale cadrului natural, flora şi fauna aparţin arealului de stepă şi silvostepă restrânsă, aceasta fiind înlocuită cu plante de cultură. În spaţiile în care factorul antropic nu şi-a pus amprenta, se întâlnesc pajişti secundare puternic stepizate şi cu păşuni în care predomină elemente ca: fâsca, colilie (Stipa joanis – Festuca valesiaca), bărboasă (Botrichloa ischaenum), pelin (Artemisia), pirul crestat (Agrypiron.
Vegetaţia ierboasă a luncii este reprezentată de plante iubitoare de umezeală şi apar în special în zona bălţilor asanate, în care surplusul de umezeală permite apariţia şi dezvoltarea stânjenelului de baltă (Cris pseudocomunus), laptele câinelui(Euphoria palustris), coada vulpii (Alopecurus pratensis), firuţa (poa pratensis)etc.
Dintre plantele de nisip din Lunca Siretului, specifice sunt : scaiul dracului (Eryndgium gerardiana) şi arbuşti pitici ce intră în componenţa tufişurilor scunde cu porumbar (prunus spinosa), murul (Rules caesius), măceşul (Rosa canina) etc.
Vegetaţia lemnoasă este reprezentată prin zăvoaie: Zăvoiul Caramalău – proprietate particulară a căror specii dominante sunt: plopul (sp. Popullus alba) şi salcia ( Salix alba şi fragelis). Pădurile din zona înaltă aparţin „şleaurilor de deal.
Componistica arboricolă a acestora aparţine amestecului de stejar pedunculat
(Quercus robur şi Q. Ceris), gârniţa (Quercus fraineto), cu carpen (Carpenus betulus), jugastrul (Acer campestre), arţar (Acer tataricum), tei (Tilia cordata şi T. Thomentosa), cireşul sălbatec (Cerus avium), mărul pădureţ (pirus crestatum), plopul tremurător (Populus tremula) etc.
Dintre arbuşti, reprezentanţi sunt:sângerul (Cornus sanguinea), cornul (Cornus mas), alunul (Corylus avellana) etc. În partea estică a pădurii Sturza a fost înfiinţată o plantaţie de pin (Pinus nigra) în suprafaţă de 30 de ha. Primăvara etajul – cel ierbos- este dominat de ghiocei (Galantus nivalis), viorele (Scilla bifolia), brebenei (Coridalis solida) etc.
Fauna arealelor de stepă şi silvostepă este populată de mamifere mari şi mici, rozătoare, păsări, reptile şi insecte; dintre mamiferele mari, reprezentative sunt : căprioara (Capreolus), iepurele (Lepus europens), lupul (Canis lupus), vulpea (Canes vulpes), veveriţa (Sciurus vulgaris).
Din punct de vedere climatologic, teritoriul se încadrează subclimatului de deal şi podiş cu nuanţe de continentalis pronunţat şi cu particularităţi topoclimatice locale în funcţie de : – orientarea şi expoziţia culmilor,
– existenţa sau absenţa diferitelor forme de vegetaţie,
– prezenţa sau absenţa apei
– factorul antropic.
În general trăsăturile esenţiale ale anotimpurilor sunt acele de vară călduroasă şi secetoasă şi iarnă geroasă cu variaţii ale cantităţilor de zăpadă de la un an la altul
cu prezenţa crivăţului viscolind zăpada.
Elementele climatice definitorii sunt reprezentate prin următoarele valori:
- radiaţia solară globală medie anuală este de 10 kcal / cmp,
- temperatura aerului medie anuală este de 9 grade C din care temperatura medie a lunii iulie este de 12 grade C, iar a lunii ianuarie de -4 grade C
- precipitaţiile atmosferice medii anuale sunt de 550 mm.
În general iernile sunt caracterizate de ninsori reduse cantitativ şi în general
viscolite,iar stratul de zăpadă relativ subţire nu durează decât până în prima decadă a lunii martie.
Specificul general al verii continentală cu accente excesive: călduroasă cu ploi în aversă şi de scurtă durată. Dinamica atmosferică este determinată de circulaţia dominantă din N, NE şi E din Europa extrem estică şi asiatică cu un grad accentuat de continentalism.
Ca fenomene meteorologice de risc şi impact negativ pot fi amintite :
* îngheţul la sol primăvara târziu (luna mai) şi toamna timpuriu(luna octombrie)
* seceta – fenomen frecvent şi relativ accentuat în ultimul timp şi mai prelungită
ca durată,
* grindina îşi face apariţia de regulă o dată cu ploaia torenţială după o lungă perioadă de secetă.
Teritoriul Comunei Buhoci se remacă prin existenţa ambelor forme de existenţă:
o ape de suprafaţă – curgătoare şi stătătoare (râuri şi bălţi),
o ape subterane – freatice şi acvifere.
Principalul element hidrografic al teritoriului, îl constituie R. Siret colector al celorlalte ape de suprafaţă, face limita vestică a comunei pe o lungime de 10 km la N-Bijghir la S- Coteni,o pantă medie de scurgere fiind de 0,60 %. Regimul de alimentare este specific zonei colinare joase –predominant pluvio –nival, ceea ce se răsfrănge în regimul scurgerii cu debit mediu multianual de 2 l/s.
Volumul maxim scurs pe sezoane, se înregistrează în general primăvara (aprilie-iunie), iar cel minim iarna (decembrie –februarie) când se scurg în medie cca.40-45% şi respectiv 11-12% din volumul mediu anual (după înregistrările de la staţia Brad),debitele solide multianuale reprezentate prin aluviuni în suspensie ating valori de 1 t/ha/an
Fenomenul de îngheţ : gheaţă la mal,curgeri de sloiuri,se înregistrează iarna şi au o durată variabilă cu o medie de 50-60 de zile. Podul de gheaţă apare în medie o dată la doi ani şi are o durată maximă de 20 zile.
Pr.Ulm străbate teritoriul pe direcţie E-V pe o lungime de 7 km şi este tributar R. Siret, lucrările de regularizare a albiei minore au redus din lungimea iniţială a acestuia. Poziţia albiei sale situate la baza versantului pe toată lungimea, face ca în urma ploilor torenţiale să se reverse cu cantităţi semnificative, ameninţând parte din satul Buhoci şi Bijghir.
În ceea ce priveşte prezenţa apelor stătătoare, acestea şi-au redus semnificativ aria ca urmare a lucrărilor de asanare şi amenajări funciare din lunca R. Siret. Prin urmare din suprafaţa luciului de apă al bălţilor existente este de 185 ha.
Apele subterane sunt bine reprezentate atât prin stratul de apă freatică cât şi cel acvifer (de adâncime) ca urmare a aliniamentelor de izvoare de pe fruntea de cuestă, cât şi a celor de la baza versanţilor de platou.
Adâncimea medie este de 1-2 m în lunci şi 10-11m şi chiar 14 m pentru zona de platou.
Un element hidrologic demn de amintit, îl prezintă apele de adâncime a căror debit şi presiune este deosebit de important în cazul exploatării (cele două captări pentru sistemul de alimentare cu apă al comunei din albia Pr.Ulm).
Tot în aceste zone excesul de apă duce la fenome de înmlăştinire.
- Lunca Siretului
Având în vedere faptul că populaţia Comuna Buhoci aparţine (în proporţii sensibil diferite atât ritului ortodox (majoritar) cât şi celui romano-catolic situaţia lăcaşurilor de cult este următoarea :
Biserica ortodoxă „ Sf.Marie Mică” – Loc.Bijghir;
Biserica ortodoxă „Sf.Mucenic Gheorghe” – Loc.Buhoci;
Biserica ortodoxă „Sfânta Treime” – Loc.Coteni;
Biserica romano catolică „Sfânta Marie Îndurerată”- Loc.Bijghir;
Biserica romano catolică „Sf.Francisc de Assisi”- Loc.Buhoci
Pe teritoriul ţării noastre, pe teritoriul Comunei Buhoci se găsesc două monumente construite în anul 2007 în cinstea eroilor căzuţi în cele două conflicte mondiale, dar şi monumente construite în cimitirile bisericilor creştin ortodoxe din localităţile Coteni şi Buhoci.De asemenea există şi două troiţe construite de biserica romano-catolică.




















